Comments on: Blog inchis!

By: Moşi de altădată « Ioan Usca

Moşi de altădată « Ioan Usca — Fri, 16 Dec 2011 10:34:47 +0000

[...] Privindu-i pe copii cu luciri reci de metal, am întrebat-o pe crăciuniţa (conjuncturală) Rebecca: – Ăştia-s? – Da, ei sunt… – răspunse Rebecca, cu o şaisprezecime de [...]

By: Carina

Carina — Tue, 03 May 2011 14:27:08 +0000

Mamon.
Atat m-ai aburit si m-ai ametit cu “esprimari plastice” incat ai uitat ce era important …pe langa familie, copii, fericire, bucurie, sanatate, bani, etc…. si anume sa mai dai cate un semn de viata..sa imi pove de puiutza ta, de sentimentele pe care le traiesti zilnic, de poznele care le face din minut in minut, lucrurile noi pe care le inveti de la ea, de viata ei alaturi de tine… si mai ales viata ta alaturi de ea.
Am intrat mamon pe acest site si sa sti ca ma tot uit la tine si la Mihai pe “wall” sa va mai vad pe voi , fetitza voastra…chiar daca tu nu mai dai nici un semn…
Cand ai chef de o plimbare in week-end, poate ne adunam familiile si iesim undeva….chiar am unele chestii sa te intreb….
Dar nu te sun….imi sti numarul si deci…ASTEPT

By: flpmihai

flpmihai — Tue, 22 Mar 2011 13:40:24 +0000

Semne …. Astazi mi-as sters definitiv contul de FB …. Mi s-a parut deja deplasat sa-l mai intretin. Mi-am inchis si eu blogul initial, am deschis un altul, l-am pus “on hold”, si l-am redeschis pe cel vechi. Si am mai deschis inca doua noi. Insa nu am mai scris nici un articol. Probabil nu am avut exemplul acesta de curaj, sau poate curaj e mult spus, probabil e mai degraba o forma de asumare.
In fine, destul despre bloguri. Felicitari pentru noua viata, fellicitari pentru ceea ce ai devenit, pentru felul in care ti-ai desavarsit gandirea de-la lungul procesului de “blogareala”. Ma retrag acum, multumindu-ti pentru constributia la startul meu ca si blogger. Urmez si eu acelasi drum, ma asteapta viata in 3 Toate cele bune, de la … noone.

By: Rebecca

Rebecca — Thu, 17 Mar 2011 20:55:39 +0000

@Julia: Ciudat… si eu uitasem insa datorita Juliei acum putem sa ne spunem linguselile alea de batrani actori, stii tu, mi-ai scris intr-un mesaj, hahahha. Te iubesc si vezi ca esti datoare cu neste like-uri pe fb ca am pus poze de la Marea Aniversare de Un An!!!

@Carina: N-as fi zis ca ai fi intrat vreodata pe aici insa cum era cu niciodata sa nu zici?! Mama dar ce metaforica esti, hihihi! E clar… vrem doar ce-i mai bun pentru cei dragi asa incat pentru copiii nostri ne dorim perfectiunea… in cursul firesc al maturizarii sau chiar al responsabilizarii iar calea spre mai inalt sau mai intelept sau mai bun este in fiecare dintre noi un firesc, in cei care isi doresc asta, bineinteles. Iaca pana am dat-o si eu in esprimari plastice a trecut deja un an… si-s fetele mari.

By: Carina

Carina — Thu, 03 Mar 2011 14:10:08 +0000

Servus draga mea. Am citit si m-ai bucurat.
Sincer, ma bucur sa aud ca ai trecut la o alta etapa a vietii.

Te inteleg si stiu ce simti.

Orizonturile sunt altele si mult mai largi , mai insorite (chiar daca Soarele intarzie sa apara pe cer). Viata are un cu totul alt sens.
Totul in viata tinde sa se invarta in jurul EI si al LUI
Mereu imi doresc sa fiu mai buna, sa fiu mai inteleapta si mai deschisa spre tot ce poate sa o bucure si sa o “inalte” pe Bianca.
Viitorul ei este viata mea.
Nu am sa te iau cu ‘bă da nu mai dai niciun semn de viaţă’, insa ….sper doar ca nu fac parte dintre cei pe care i-ai lasat in urma gasindu-ti alti prieteni pe care ii suni cu drag si doar cand vrei tu.

Va sarut si foarte curand “LA MULTI ANI!!!”

By: Julia

Julia — Mon, 21 Feb 2011 20:43:58 +0000

Ciao Rebe de la Julia, abia imi mai amintesc acest nume al meu, de atata vreme nu ne-am mai vazut aici Am aflat de pe Facebook de acest ultim post al tau, poate n-o fi chiar ultimul ci doar cel din urma dintr-o serie mai veche, trebuie putina pauza si intre cuvinte pentru a nu se amesteca, pentru a se defini mai bine, daramite intre stadii ale cresterii noastre mai ales cand o facem langa fiii sau fiicele noastre nou nascute - iti amintesti in comunism gluma aia, cica ce canta corul piticilor, raspunsul era melodia “Noi crestem odata cu tara!” haha. De obicei cand se pleaca de tot, de undeva, plang, cu sau fara lacrimi, dar de data asta mi s-a ridicat parul pe spate (nu am, doar pene cand ma port ca un papagal!) de bucurie si precum acea invatatura Zen care spune ca pentru a beneficia de cunoastere trebuie sa te lepezi de tot ce stii pana in acel moment, pentru a avea un ceai proaspat trebuie sa-ti versi totul din cana pentru a face loc, tot asa si acest ramas bun eu nu il vad ca definitiv ci Absolut Necesar pentru evolutie. Sa nu te dai mare ca ai avut putere sa il inchizi deoarece nu tu ai vrut sa faci asta ci mersul firesc al lucrurilor, asta a fost insasi salvarea ta Si asta e si semnatura originala a noii etape in care te afli.
Iti multumesc pentru tot, ti-am scris acum cateva luni ca sa fiu langa tine cand o sa inchizi blogul. Daca sunt malefica sau nu, asta stii tu mai bine haha. Dar eram sigura absolut ca va vni o zi cand iti vei descoperi si alte valente tot in jurul scrisului, normal, si cum am zis mai sus chiar si acest blog nu cred ca va fi inchis pana ne vom seniliza cu totii, ci doar Acum.
Sa fii sanatoasa, La Multi Ani si aici si peste tot, m-a tare fericit sa te cunosc si iti spun simplu ca daca te iubesc este pentru ca tu esti iubita si restul vine de la sine
Pa Rebe, pa Mihai, pa Ayanna, pa Tisa. Ne auzim pe alte frecvente <3