A fost Schimb de carti-2 la Timisoara

Schimb de carti 2

S-a-ntamplat si a doua oara. De data asta ne-am adunat mai multi, 9 la numar, sa facem cunostinta: recidivistii- Ama, Andreea Hellene, Andreea si novicii- Nutu (cu care am fost colega de facultate si a carui blog este in reconstructie, renastere, revigorare), Carina, Camelia, Tania si Adelina…. De data asta am discutat chiar foarte mult despre carti. Fiecare si-a prezentat cartile aduse, doritorii le-au luat. Nu s-a comunicat sfarsitul… asta incepe sa devina cel putin pentru mine o obsesie „nu-mi spune sfarsitul ca vreau sa o citesc”. Intamplator, doua bucati Garcia Marquez, Un veac de singuratate s-au intalnit la masa. Una cu dedicatie, alta fara. Doritori n-au fost pe considerentul ca este citita deja, o am acasa (asta a fost replica mea) si nu am timp sa o citesc. Nu si-a gasit biata lacas in punguta nimanui. Eu m-am ales cu patru carti (hihihi): una primita pe sub mana de la Ama (la troc am dat Ghidul educarii pisicii)- Soarecele si alte povestiri- Ion D. Sarbu, tot de la Ama Furia- Salman Rushdie, de la Andreea Domnilor copii- Daniel Pennac, de la Tania Sfantu’ Asteapta- Raymond Queneau, de la Tania Cea mai frumoasa istorie a iubirii- Dominique Simonnet. Am dus pentru schimb Ghidul nesimtitului- Radu Paraschivescu, M-am hotarat sa devin prost- Martin Page si Metroland- Julien Barnes.

Ziceam ca de data asta chiar am vorbit mai mult despre carti. Am spus ce carti ne-au sensibilizat, ce carti nu ne plac, ce carti trebuia sa citim in copilarie (pe care le-am citit mai mult sau mai putin), cum ni s-a deschis apetitul cititului, ce carti am vrea sa citim, cu ce carti am inceput sa citim, cum citim, ce tabieturi avem citind… Unii au vorbit mai mult (eu printre ei), altii au stat sa asculte, probabil ca au asteptat sa-si faca o impresie sau poate asa sunt ei, mai linistiti. Suntem atat de diferiti… Nu stiu cat de mult am reusit sa ne cunoastem, sa facem impresie buna dar mai ales sa ne sincronizam in gusturi prin cartile aduse… Astept si alte pareri, doar avem bloguri!

Evident am adus-o si pe Tisa in discutie. N-am putut sa ma abtin, daca si asa eram la subiectul animale de casa. Pai rasfatata mea nu trebuia mentionata? Sper ca n-am plictisit pe nimeni prea tare, in mod intamplator asta e o alta chestie ce o avem in comun (cam avem animale de casa 🙂 ) Inseamna ca iubitorii de carte iubesc si animalele? Nu neaparat, insa suntem destui cu pet-uri prin case. Care cu tabieturile sale… Asta a fost alt subiect grozav, ce pacaneli mai au pe creier si animalutele noastre :).

Ca o concluzie, a fost o seara reusita. Misto, as adauga. Sunt bucuroasa sa aflu ca oamenii mai citesc, socializeaza, au opinii, sunt pro si contra, isi sustin punctele de vedere. Ma bucur ca am avut ocazia sa-i cunosc si pe Nutu sa-l revad. Interesanta seara si multumesc mai ales Anei Maria sau Ana Mariei si Bookblog-ului pentru ea. Si mai odata mersi Anei ca m-a adus acasa cu buburuza ei.

Sunt si pozele disponibile de maine pe galeria foto!

13 Comments on “A fost Schimb de carti-2 la Timisoara

  1. Eu am plecat asa convinsa ca a ramas „Un veac de singuratate” la cineva! Nici nu m-am uitat pe masa sa vad daca cate exemplare sunt! Scuze pentru cine a trebuit s-o care!

  2. Stai linistita ca Ama a fost draguta si a luat-o. Nu cred ca s-a suparat sa o care, daca nu, oricum o luam eu, nu era s-o lasam de izbeliste. Ideea funny a fost cum ocolea toata lumea cartea si erau si doua, hihi. 🙂

  3. Multumesc si eu Rebe 🙂

    Abia cand ai pus titlurile una langa alta am realizat ironia cartilor noastre aduse „pe sub mana” – tu despe pisici, eu despre soareci :))

    @Diamond – nu e nici un bai cu cartea! eu am venit pregatita sa car si mai multe. Ca doar de aia venisem cu masina 😀

    @ Carina – si euuuuu!!!!

  4. @tomata: mi pare rau dar era singura poza cu apoximativ toata lumea; mai era una in care lipsea Ama si erai tu dar eu arat ca dracu’; poate data viitoare ne prindem sa ne faca ospatara poza si aparem toti frumosi; las ca esti in celelalte poze 🙂 daca te imbuneaza cu ceva… 🙂

  5. @ama: hihi, m-am prins si eu acasa abia. Foarte tare! @carina: si eu astept ca deja am pregatit cartile ce le aduc…

  6. Pisicutelor! Vad ca sunteti unele mai rasarite prin poza. Nu vreti voi sa-mi rasfoiti si mie motanelu’? Ca io tare v-as face o recenzie la tzatzuce. Hai s-o punem de-un cenaclu’ sub clar de luna, sa ne tavalim pe tapshan si sa facem un schimb echitabil de fluide si umori.

  7. Desi risc sa intarzii la lucru, e stringent sa-ti raspund. Mi-ai mai si dat de lucru sa verific la care dintre fete le-ai mai scris, doar mie. Pai asta inseamna ca eu sunt speciala? Ai pus niste ganduri atat de metaforic pe tapet incat daca ai vrut sa te antipatizez din start n-ai reusit, esti chiar simpatic. Nimeni nu mi-a mai facut o astfel de propunere literara, uau, you must be special, adica trebe’ sa fii special. Erai la nivel de teorie de fapt ca practic daca doar unele sunt mai rasarite, asta inseamna sa faci compromis cu tavalitul prin tapsanul eminescian. Eu zic sa nu faci rabat de la chestiuni din astea serioase, ca nu vrei sa-ti recenzuie motanelu’ orisicine. Tine-l bine, ii vine si lui randu’ cand o sa intalnesti pe cineva very special. Si Eminescu s-a compromis cu Veronica dar stim cu totii ca de fapt Creanga era simpatia. Cat despre schimbul echitabil de fluide, are you planning a baby? Sau m-am dus eu cu gandul prea departe?!

  8. Scumpi! In primul rand vreau sa-ti spun ca, pe bloggeri.ro,iti scrisesem (pe scurt) ca ai tzatze faine si ca, daca n-o sa reusesti sa devii o mare si bogata bloggerita, s-ar gasi oricand cineva dispus sa-ti ofere ceva cald in stomac. Da’ m-au cenzurat.
    Revenind la raspunsul tau concis, iti marturisesc ca m’ai prins! Doar tie ti-am scris. Pentru ca tu esti singura cu mutra de panarama si cu tzatze expuse ostentativ. Nu spun ca nu-s faine, Doamne fereste! Si tare as vrea sa ti le „vad” mai de aproape. Dar nu-i nimic. O sa vina ea si ziua aia. Cat de curand. Ti-o promit!

  9. Pussy! In al doilea rand si al treilea mersi pentru complimente. Am transmis la cine trebuia. In alt rand, sunt deja pe al treilea (asa vad eu aici) daca nu reusesc sa fiu o bloggarita celebra, frumoasa, inteligenta si cu tate mari, raman educatoare celebra (se umbla vorba prin gradi ca Pocahontas seamana cu mine), frumoasa, inteligenta si cu tate mari. Daca nu ma mai prinde nici treaba asta, trec pe politichie, daca nu, ramane statutul de casnica, dar cand ma bate gandul de preacurvie, o sa te anunt pe tine intr-un post, daca tu nu poti, poate altii. Pana atunci… stai in stand-by. Aaa, ce mai era? Panarama nu-mi place si incep sa ma irit. Panarama nu e buna; tate expuse ostentativ, da, se poate ca de aia le ai sa le cari dupa tine, mai espre, mai vualat. „Ti-o promit?” Asta-i mai degraba amenintare… ar trebui sa ma speriu? Nu de alta, dar poate o iau iar drep’ compliment si sa stie si eu cum sa reactioneaza.

  10. Pingback: Domnilor copii, Daniel Pennac | Rebecca

  11. Pingback: Furie, Salman Rushdie | Rebecca