Bridget Jones: La limita ratiunii, Helen Fielding

Visits: 45

Bridget Jones -  La limita ratiuniiDupa cum am promis, revin si cu partea a doua a peripetiilor lui Bridget Jones. Personal, am gasit-o mult mai amuzanta decat prima si mult mai consistenta. Totusi nu mi s-a parut ca personajul principal a evoluat. A ramas la fel de complexata, imprastiata, paranoica si… Bridget. Nu degeaba intr-o revista a aparut urmatorul aviz similar cu cele ale Ministerului Sanatatii de pe pachetele de tigari “Adoptarea stiluilui de viata al lui Bridget ar putea fi extrem de nociv sanatatii dumneavoastra”.

Inceputul celebrului sau jurnal o gaseste “inca” intr-o relatie serioasa cu avocatul Mark Darcy. Relatia lor ar fi fost una frumoasa si necomplicata, dar vorbim aici de mama incurcaturilor, asa ca excludeti orice posibilitate de o relatie simpla. In plus, Bridget mai are si trei prieteni usor paranoici care au intotdeauna grija sa bage boalde, cum s-ar zice la noi. Partea proasta e ca tine atat de mult la sfaturile lor si la cartile sale de autoinstruire incat e pe cale sa dea cu piciorul la tot, cu alte cuvinte sa rateze momentele frumoase ale vietii pentru niste copilarii.

Aventurile lui Bridget sunt prea multe si prea distractive sa vi le dezvalui, as rata umorul englezesc al cartii. Apogeul il atinge insa cand este arestata pentru posesie de droguri… Sa nu uitam nici de familia sa, care nu se lasa mai prejos in a face “nestemate”.

Titlul cartii e cat se poat de inspirat. “La limita ratiunii” sta tot ceea ce face Bridget Jones, tot ceea ce gandeste, tot ceea ce are legatura cu ea. E peste puterea rationalului sa iti imaginezi ca se poate intampla asa ceva cuiva. Si totusi sunt convinsa ca sunt o tona de Bridget Jones prin lume, sunt multe dintre cele pe care le numim (nu stiu de ce 🙂 ) “blonde”. Mai are rost sa spun ca in film rolul ei e jucat de Renee Zellweger (e blonda, asta doream sa subliniez).

Dupa ce ati citit cartea si doriti sa va relaxati cu filmul omonim, va sfatuiesc sa va pregatiti pentru o comedie romantica tipic americana. Nu urmeaza scenariul cartii decat din loc in loc, dar tot ce s-a filmat s-a facut cu acordul autoarei, asa ca nu ar trebui sa intrige prea tare. In fond, nu trebuia filmul sa fie comercial? Nu stiu sa va spun daca e bine sau nu, mie personal mi-a placut filmul, dar evident nu ajunge sa egaleze cartea. In cele mai multe cazuri cartea bate filmul!