Ne dai atât cât putem duce, nu mai mult, nu mai puţin. Asta aveam să o constat pe propria piele cu mulţi ani în urmă. Apoi a trecut timpul peste mine şi mi-am întărit convingerea. Nu am trăit în ignoranţă în tot acel timp deşi aş fi putut să o fac. Când eu urcam culmile [...]

Am uitat că nu sunt nemuritoare! Am uitat că deşi sunt propriul meu stăpân, corpul meu refuză a mai îndura acolo unde loviturile pe care i le-am aplicat au devenit mult prea greu de îndurat. Am uitat că ‘fi sănătos’ este mult mai mult decât o urare. Am uitat că în afară de mine nu [...]

Am fost întotdeauna fermecată de perfecţiune. Nu mai reţin ce vârstă aveam când m-am hotărât să depăşesc bariere. Eram o copilă care era mult prea matură pentru vârsta ei. Învăţam, citeam, discutam… nu mă jucam. Începeam deja să-i îngrijorez pe cei din jur, toţi erau maturi, nu eram înconjurată de copii. Nici măcar nu-mi plăceau [...]

Întotdeauna am avut un dicton privind situaţia financiară a cuplului din care făceam parte, anume ‘banii mei sunt banii mei, banii tăi sunt banii noştri’. Mai mult sau mai puţin în glumă, mai mult sau mai puţin plăcut, mai mult pragmatic. Eu lucrez în învăţământ deci sunt remunerată insuficient pentru a trăi decent, îmi iubesc meseria [...]

O căldură infernală. Mult prea multe grade pentru o lună de toamnă. Simţeam că mă sufoc, tot drumul, cât l-am ţinut pe Mihai pe telefon- de teama de a trece mai uşor prin deşert- am bombănit, i-am reamintit, l-am terorizat: URĂSC SOARELE! URĂSC CĂLDURA! Sunt un om de iarnă, nu apreciez soarele, nu-mi place căldura. [...]