Colet cu draci…

Editura Polirom are oferta buna de carte. Ama imi da link si de aici incepe isteria. Comand multe, multe carti si achit factura online. Primesc factura proforma a doua sau a treia zi de la comanda. In data de 21 ianuarie 2008 sunt anuntata ca a fost trimis coletul. Cand am completat datele, am bifat o alta adresa de expediere decat cea din buletin, nu de alta dar daca stau in Balcescu, de ce sa ma duc pana in Sagului sa car inapoi in Balcescu cartile. Astept… 21 era intr-o miercuri. Aleg Posta Romana sa-mi fie gratis transportul, termen de primire a coletului, 5 zile. Buuun, luni ma prezint cu buletinul la posta din Balcescu „Nu-i niciun colet. Incercati maine!”. Marti, se repeta discutia, miercuri asisderea, joi idem, vineri la fel. Sun pe Ama sa vad cum sta ea cu coletul:

– L-am ridicat de cand… Ai primit recipisa de la posta?
– Nu, n-am primit nimic, ma duc cu buletinul.
– Nu stiu ce sa zic…
– Deja mi-e jena sa tot merg pe la posta sa le stresez pe alea.
– Pai tu mergi zilnic la posta???
– Da, ca si asa mi-e-n drum.
– Pai tu ai Posta Mare-n drum?
– Nu posta mare, aia din Balcescu.
– Pai ce sa faci tu la aia din Balcescu, eu de la Posta Mare l-am ridicat. Acolo se duc coletele mari. Dar nu stiu daca ti-l da fara recipisa…

Urmeaza descrierea procedeului prin care tre’ sa-mi ridic coletul de la Posta Mare. Vineri pe la 3 chiulesc de la lucru, ma duc la Posta Mare sa-mi ridic bucuria. Intru in Posta, merg la d-ra responsabila cu relatiile cu clientii:

– Buna ziua.
– Buna ziua, am si eu un colet pe care doresc sa-l ridic.
– Aveti recipisa? (utilizez termenul similar a chestiei aleia de-ti vine in posta sa te anunte „bai, tontule, hai calm la posta sa-ti ridici prostiile)
– Aaa, n-am primit. Am venit cu buletinul.
– Atunci de unde stiti ca aveti de primit un colet? (in timpul asta domnisoara se uita la unghiile mele)
– Stiu, ca mi-au trimis mail, coletul mi-a fost expediat miercuri.
– Pai si atunci cum sa va fi venit azi? Incercati saptamana viitoare… (holbandu-se in continuare la unghii)
– Nu, miercuri, in 21. Adica mai bine de o saptamana…
– Nu stiu ce sa zis… Dar apartineti cu adresa de Posta asta?
– Nu, nu apartin. Cineva si-a ridicat un colet de la dumneavoastra, sunt carti si am inteles ca vin la d-voastra coletele mari. (gesticuland exagerat ca sa ii fie d-rei din ce in ce mai dificil sa se holbeze la unghii)
– N-are legatura. Coletul tre’ sa fie la posta de care apartineti. (zambeste ca si cand discutia s-a incheiat)
– Nu, n-ati inteles, coletul NU ESTE la posta din zona! (bat cu unghiile pe pult)
– Pai, undeva trebuie sa fie. (uitandu-se fascinata la unghii)
– Asta zic si eu. Nu se poate sa verificam daca este totusi la d-voastra???
– Sigur ca se poate… Mergeti la…

Ma duc unde mi-a zis ca se ridica nenorocitele de colete. Vad doua acrituri si un barbat ce pare amabil. Nu pot sa ma asez la coada la individ pentru ca mai erau alte cinci persoane (evident de ce), la acritura una singura. Repet povestea, nu inainte de a-mi lua fata amabila de discutie. Bla, bla, bla… NU-I! Asta era ideea.

Ies din posta un pachet de nervi. Sun pe Mihai, sa sune la Polirom sa vada ce naiba s-a intamplat cu nenorocitul de pachet. Ma suna ca acum imi cauta pachetul si ma suna ei dupa. Bateria mea varza… Intre timp, reusesc sa ajung inapoi la posta de cartier. Repet povestea, d-ra amabila incearca sa-mi gaseasca pachetul. Suna la posta de cartier din Sagului, unde as apartine cu adresa din buletin. Poate…

– Este la dumneavoastra? Sigur??? Va rog sa verificati, sa nu faca d-ra un drum de pomana. Este? Da? Da? Multumesc!

Simt ca-mi explodeaza capul. Cum in Sagului cand eu am vrut Balcescu? Ajung acasa. Sun la Polirom.

– Buna ziua, sunt … din… am o problema cu un colet expediat.
– Va fac legatura, asteptati.
– Buna, sunt… din…
– Da, urma sa va sunam noi…
– Da, astept de jumatate de ora, am aflat tot eu intre timp unde este coletul. As dori sa aflu cine anume din cadrul editurii si-a permis sa-mi expedieze coletul la alta adresa decat cea pe care am notat-o eu pentru expediere. Nu conteaza ca eu trebuie sa strabat tot orasul sa ridic un colet nenorocit, si problema mare nu este asta, eu l-am platit on line si nici macar nu l-as mai fi ridicat, dar e achitat. E din banii mei platit! Daca la d-voastra cartile sunt ieftine, eu nu deduc de aici ca si serviciile trebuie sa fie pe masura.
Bla, bla, bla, imi face legatura la facturare. Discut cu d-ra care evident mi-a trimis coletul pe adresa gresita… Bla, bla, bla, intre altele:

– Da, am expediat un colet pe numele d-voastra in data de 25.
– Cum 25??? Eu am primit confirmarea de expediere in 21!!!
– Asa apare la mine, pe adresa… din Sagului.
– De ce??? Daca eu am completat alta adresa, de ce mi se trimite altundeva??? Si de ce in 25 cand eu primesc CONFIRMAREA in 21?!
– Nu stiu sa va spun…
– Si cine stie??? Nu d-voastra l-ati trimis???
– Ba da, insa… E in valoare de 65 roni. (suma este aproximativa)
– Ceeee??? Costa 72 roni, atata am platit eu online. Ala nu-i pachetul meu.
– E pe numele d-voastra…
– Asta-i clar, de ce nu corespunde suma?!… Nu am foat anuntata ca nu sunt carti pe stoc. Tot ce am comandat, mi s-a confirmat ca fiind pe stoc. Am platit… Si nu suma asta am platit-o.
– Nu stiu ce sa zic…

In fine, inchid, sun la mami, ma informeaza ca am primit recipisa vineri dimineata, recipisa pe care scrie ramburs 65 roni. Imi plesneste creierul. Cum ramburs daca eu am platit???

Revin la editura. Refac prezentarile. Tanti facatoarea de legatura racnind:

– Cu ce problema doamna???
– Cu un colet, doamna. (eu pe un ton extraagresiv)
– Da? Bine, va fac legatura… (draguta)
– Buna, problema este mult mai grava decat am crezut. Eu am de plata la colet o suma care nu stiu de unde a aparut. Eu am platit ON-LINE!!! Si am platit mai mult…
– Da, am vorbit cu colega de la facturare despre situatia creata. Ne cerem scuze pentru cele intamplate si regretam teribil situatia neplacuta, atat pentru noi cat si pentru d-voastra. Speram ca veti accepta scuzele noastre si asta nu va impiedeca o eventuala colaborare intre noi si…. (partea asta parea citita, spusa cu calm si multa atentie la pronuntia corecta a silabelor)
Bla, bla, bla. Ideea importanta este ca m-am simtit foarte bine, chiar daca textul era citit, ca am fost luata in serios, ca fie si pentru o comanda de 70de roni am fost tratata ca un client! Am fost tratata asa cum ar fi fost normal sa fie inca de la inceput. Ca sa stiti finalul, au sunat la posta din Sagului sa ridice rambursul, suma in plus pe care am achitat-o va fi scazuta din ulterioarele mele comenzi (sic!), luni ma voi duce la posta sa-mi ridic coletul, adresa de livrare mi-a fost notata de d-ra de la facturare, a existat o nesincronizare intre depozit si facturare, de aceea diferenta de plata, am mai fost sunata inca o data pentru confirmarea ridicarii rambursului si cu scuzele de rigoare. The End…

P.S.: Cred cu tarie ca in tara asta o sa inceapa sa se schimbe ceva cand fiecare om, rand pe rand, va lua atitudine… va avea coloana vertebrala, isi va sustine punctul de vedere in fata celor care vor sa-l calce in picioare si nu va mai ridica neputincios din umeri „asta e…”

15 Comments on “Colet cu draci…

  1. Eu ma mir ca ai fost calma atata timp. Eu cred ca explodam de la primele intoarceri de la posta. Bine ca nu te-ai lasat si ai mers pana la capat, ca asa cum zici, daca toti ridica din umeri, la dracu’ se mai schimba ceva in tara asta.

  2. @Iulia: De venit a venit, mai trebuie sa-l ridic, azi e ziua cea mare. Tu de ce nu ai venit la sc domnisoara???

    @Tomata: Calma am fost la poste, era clar ca vina nu este a lor. Ton ridicat si hotarat insa am folosit cu copiii de la editura, nu se poate sa spui „nu stiu” asta nu e raspuns pe care sa-l dai clientilor.

    @Vania: La posta de ce? Ca am fost chiar draguta cu doamnele. Nu m-as mira sa mi se refuzul comenzilor la editura.

  3. soru-mea recipisa cu pricina iti e de 3 zile in vitrina. te asteapta sa iti ridici pachetul!

  4. d-aia ma duc la librarie. de carti n-ai zis nimic !!! ce intelegi prin oferta buna de carte ?

  5. Si eu asteptam sa zici despre ce carti e vorba. Cat despre schimb… presimteam io ca vine tvru’, m-as fi vazut vedeta peste noapte si n-as mai fi salutat lumea pe strada din cauza fitelor. Acum ca o trecut pericolu, ne vedem data viitoare:)

  6. bagamiash picioarele in ea cura de slabire si foamete…de 3 ori am citit titlul postului si tot Cotlet cu draci am citit… si nu glumesc 😐

  7. Scuze, scuze, scuze, …..Citez: „Primesc factura proformer a doua sau a treia zi…” Nu exista factura proformer, de fapt nu exista nici in dictionar un asemnea cuvant. E de fapt „proforma”. Scuze, insa defectul profesional ma bantuie si in cele mai linistite clipe. Sper sa nu imi dai interdictie pe blog 🙂

  8. eu am avut o experienta foarte ok cu Sinai Mont, care aparent e din timisoara.

    am gasit la sectiunea lor de anticariat o carte pe care o cautam de mult timp (am imprumutat-o si imprumutata a ramas… tineam foarte mult la ea si am vrut sa gasesc un exemplar inlocuitor), aparuse in ’86 si nu mai aveam sperante ca o mai gasesc pe undeva.

    de cand am comandat-o mi-a venit intr-o saptamana, asta in conditiile in care eu stau in bucuresti.

    so daca mai ai nevoie (desi nu stiu de ce ai avea nevoie sa comanzi carti online de la o librarie din orasul tau :P), site-ul lor e http://www.sinaimont.ro . nu stiu daca au oferte foarte bune price-wise, dar serviciile lor mi s-au parut ireprosabile.

  9. @Timea: Cartea taiata tot taiata ramane…

    @oceanograful: Dar ce comentariu lung mi-ai trimis… 🙂

    @Iulia: vezi pe site la Polirom, sunt tot felul de reduceri. Te asteptam data viitoare, oricum tre’ sa aduci cartile 😀

    @curcubitator: Stiu pe cineva care are niste pastile misto, macar nu mai faci foamea constient, iti taie pofta de mancare.

    @Flp Mihai: Am corectat, eu nu ma pricep la dinastea, proforma proformer proformas… bine de stiut termenul corect. Interdictii de obicei nu dau, eu iau 😀

    @Kus: M-am uitat pe site la ei, preturile nu sunt neaparat ieftine; eu nu prea imi cumpar carti de la anticariat dar e bine de stiut unde sa caut daca vreau anume carte. Thanks! 😉

  10. incearca sa folosesti solutia care ti-am dat-o atunci seara ;-)… s-ar putea sa functioneze, cine stie.

  11. O mica sugestie…
    Nu stiu daca din ironie sau nu ai folosit termenul de „roni” insa consider ca ar trebui odata si-odata sa invatatm sa vorbim corect (vorbesc in general). RON, EUR, etc.. sunt niste simboluri si se iau ca atare. Nu se pot substantiviza. Si daca s-ar spune „70 RON” tot nu ar fi corect. Doar inainte nu spuneam „700 000 ROL”, nu? In fine, denominarea leului a produs multe confuzii, dar e vremea sa trecem peste ele.

    NU vreau sa iei acest mesaj ca o insulta, te rog. Bineinteles, tu esti departe de mediocritatea Romaniei, si nu aveam in plan sa te critic ca om. Numai bine.

  12. @NeuroN: Nici nu ma simt atacata pentru ca respectivul meu post face parte din categoria „De ce-mi vin dracii” ca urmare ironia este parte principala caracterizanta. Folosesc ades termenul de „roni” ca o contra la toata tevatura facuta la stiri in momentul denominarii… nu suntem toti prosti si inculti dar totusi asa suntem tratati. E o razvratire! Iau ultima parte a comentariului tau drept un compliment, multumesc 🙂

  13. Pingback: Noi si noi reclamatii… (partea intai) | Rebecca