Schimbul cartilor- Februarie

Ziua a inceput relaxant. Mi-am facut aproape toata treaba, am pus cartile in plasa. Am constatat cu stupoare ca sunt mult mai multe carti decat mi-as fi imaginat. Pe la 3 jumate imi aduc aminte ca mai am o carte de la Dan, Tara lui Johnny. Panica, n-o gasesc. Pana la 4 cand stiam ca incepe intalnirea, o caut in disperare, nu-i. Il trezesc pe Mihai s-o caute pentru ca din stiinta mea, ultima discutie referitoare la carte a fost s-o las afara ca o citeste si el. De atunci, nu-i. El nu-si aminteste s-o mai fi vazut. Pana pe la si un sfert cautam cartea. Nu-i… scandal „Din cauza ta nu-i, taman mie sa mi se intample asta! Cum o sa-i explic Amei ca am pierdut cartea? S-o suni si sa-i explici.” Plec cu nervi si draci. Ajung la intalnire asteptandu-ma sa fie doar cateva persoane. Deschid usa si stupoare… sala plina. Uau, ma gandesc, dar ce punctuala e toata lumea! Si cati oameni noi… intre timp iese Ama sa vorbeasca la telefon, eu dupa ea, sa-i explic despre carte. Revin in sala, trantesc cartile din plasa pe masa, asa… de efect… lumea se uita cumva ciudat la mine. WHAT??? De ce se uita asa toti???� Imi gasesc un locsor langa Vania, Adeline� si Mihai Tzu (am aflat mai tarziu cum il cheama). Cineva prezenta cartile aduse. Mai intru si eu in discutie, vreau sa ma integrez in atmosfera. Vania mai completa cu paranteze, ma gandesc, e aceeasi atmosfera. Intre timp vine si Dan dece. Macar nu sunt singura care am intarziat. Ajunge la� Vania sa-si prezinte cartile, zice ca le-a prezentat deja, ma gandesc, pai a vrut el sa sparga gheata.� Vine si randul meu, prezint frumos cartile pe care le-am adus. Din pacate pentru ele, majoritatea au fost supuse agresivitatii mele, binecunoscute deja. Daca erau carti slabe…� Se incheie prezentarea. Ma intreb de ce nu-si prezinta si restul cartile, ma gandesc ca-s noi si le este rusine. „Acum, discutii…”

Rotesc privirea si nu prea pricep, cum am terminat asa repede cu cartile. Imi permit o pauza de meditatie de cateva minute, fac loc baietilor sa mearga la baie; Nuzzu ma intreaba de ce am ajuns asa tarziu, „Am cautat cartea, de la 3 jumate” „Pai de ce abia la 3 jumate, ca erai deja intarziata? „Cum sa fiu intarziata, nu era de la 4? „Nu, era chiar de la 3” „Hai, lasa-ma…”. Sunt in blocaj, cum sa fie de la 3??? Eu de ce tineam minte ca e de la 3???!!!” Urmatoarele cinci minute am stat sa meditez la pierderea mea in timp, sunt in urma cu o ora, acum incep sa se explice toate, privirile tuturor, prezentarea pierduta a cartilor, cartile bune pe care le-am ratat. Concluzie, m-am ales cu aproape nimic. M-am intors cu Vitelul de aur de la Vania din care mai aveam vreo 100 de pagini dar care oricum nu-mi placea, asa o iau de la inceput cu cititul. Am primit Cand simti cum moare vantul, o carte „cu iz comunist” pe care mi-o adusese data trecuta Iulia, am luat Truman Capote pe care l-am cedat lui Mihai Tzu, am ramas cu Poveste fara sfarsit pe care doream de editia trecuta sa o iau si mi-am ales din cartile lasate in abandon Fotografie de grup cu doamna, o carte care nu cred ca o sa-mi placa dar incercarea moarte n-are. Am dus Intoarcerea pungutei cu doi bani, Cip Iesan, o carte care pe mine m-a amuzat teribil. Nu prea stiu ce carti au fost, le-am vazut acum pe lista trimisa de Ama pe mail. Damn… ce ti-e si cu relativitatea timpului.

De la restul poporului am aflat ca a fost si televiziunea si ca s-au facut poze, am vazut eu pe d-l Robi facand poze dar nu am avut timp sa dau prea mare importanta, pentru ca abia ma integram in atmosfera. Intamplator, eram situata langa redactorul de emisiuni culturale de la TVR, Tania, si asa am primit si eu informatiile ratate. Am profitat de ocazie sa discut cu un interlocutor super interesant, am vorbit despre spectacolele din oras, despre ceea ce reprezinta intalnirile astea cu schimb de carti, despre catelul ei care manifesta aceleasi sindromuri rasfatiste, despre printesa Tisa, despre copiii mei… adica eu am vorbit cel mai mult, ca de obicei. Ea a fost o draguta si a avut rabdare sa-mi asculte povestile… eu eram o ora intarziere, era musai sa recuperez. Oamenii plecau rand pe rand, mie abia incepea sa-mi placa.

Nu am apucat sa cunosc prea multa lume, din pacate. Nu stiu spre rusinea mea cine este cine dar data viitoare o sa tin si eu minte ca-i de la 3 intalnirea… sa fiu punctuala. Ma gandeam ca daca intarzii o ora jumate nu te poti numi nepunctual… poti eventual sa fi exagerat! Poze nu am facut pentru ca s-a stricat aparatul. Link-uri nu o sa pun la fiecare dintre cei mentionati mai sus pentru ca nu vreau sa fac confuzii si gafe si sa-i neglijez pe cei de care nu stiu nimic, asa ca atasez lista furata de la altii cu participantii. Poze o sa fur tot de la altii… ma descurc si eu cum pot… 🙂 Si in toata discutia asta nu v-am spus lucrul cel mai important… ca schimb de carti devine un fenomen gratie tuturor celor care participa si l-au luat in serios. Si mai important, m-am simtit minunat! Chiar cu o ora jumatate intarziere… 🙁

Participanti:

Ada Rus
Adeline
Alex Firus
Alexandra Stroescu
Andra Jebelean
Andreea Tomata cu scufita
Andrei Bora
Daciana Cuc
Dan dece
Daniel Dondera
Daniel
Felicia Ghica
Flavia Pal
Ioan Usca
Iuliana Nalatan
Lavinia Jurca
Marinela Furtuna
Marius Kocsis
Marius (Richie)
Marius Ursache
Mihai Jepan
Mihai Tunas
Nuzzu Valea
Radu Stoita
Rebecca Mohl
Snejana Radosavlevici
Tania Tunas
Ama

Poze ne-a trimis pana acum Mihai J. http://www.flickr.com/photos/23128350@N05/sets/72157603846481653/
Dan Dece http://www.flickr.com/photos/de_ce/sets/72157603850405871/

3 Comments on “Schimbul cartilor- Februarie

  1. Si tu ca si mine cu aparatul. Eu mi-am uitat bateriile acasa. /:) Oricum a fost fain de tot, cine stie cati om fi data viitoare. Si poate gasesti cartea pana la urma. 😉

  2. Azi in masina citeam cu Dan articolul din Agenda „Nu s-a pierdut nici una!” (se referea la carti). Iti dai seama ce am mai ras de irosnia sortii :)))
    Si oricum Dan a propus trocul. O vrea pe Tisa 😛

  3. @Tomata: La tine macar mai este o sansa, la mine trebe alt aparat acum… Cartea teoretic este ca si gasita, daca nu, fac trocul, dam pe Tisa.

    @Ama: Inca nu-i timpul pierdut, teoretic cartea este intr-o masina, masina este la service. Sper ca baietii ca nu fie pocniti de cultura taman de Johnny. Sau macar sa n-o sublinieze 😀