La expozitia lui Salvador Dali

Dupa cum am promis, revin cu detalii de la expozitie. Ieri fiind ultima zi de prezentare, ma imbarc victorios si inarmata cu aparatul foto o tulesc. Taxa de intrare-10ron (gasesc suma rezonabila), taxa de fotografiere-10ron (gasesc nejustificata suma). Dincolo (adica in lumea civilizata) orice as fi fotografiat nu era contra cost, uneori ti se spunea ca poti sa faci fotografii dar fara blitz. In regula, nu mai are sens sa ma enervez, hotarasc intai sa admir cele 100 de litografii si apoi o sa platesc taxa, sa fac si eu poze. Incep pelegrinajul la ora 16.10. Suficient timp am la dispozitie, din moment ce ora de inchidere era 18.00. Ma pun pe admirat, recunosc cu incantare tablourile descrise de el in carte.

O chestie foarte bizara mi s-a parut a fi multituinea de tehnici folosite. Temele nu erau foarte variate. Foarte multe referitoare la trilogia lui Dante, cateva legate de Don Quijote, destul de multe religioase si cateva cu teme sexuale. Cel mai neplacut lucu mi s-a parut ca nu prea aveam habar de tehnicile realizate si nu puteam decat sa ma uit fara a intelege prea multe. Totusi, pe un complet amatorism, am remarcat ca tablourile sunt atat de diversificate ca mod de realizare incat cu greu as fi pariat ca toate sunt ale lui Dali. Singurul punct comun este abstactul. Unele lucrari erau realizate doar in creion, negru si rosu, altele parca pluteau in apa-culorile erau foarte diluate, altele realizate prin tehnica stropitului (cu coarne de rinocer, paine muiata, pietre). Imi pare asa rau ca ma pricep atat de putin la pictura 🙁

Cel mai tare mi-a placut MADONA SiXTINA. Genial!
Dali - Gala, mi Madonna sixtina
Si mi-a placut portretul lui Dali in care Gala „calugarita” apare in ochiul sau. Sa nu uit, am remarcat ca semnatura lui apare in 5-6 feluri. E deosebita!

Semnaturi Dali

Se face ora 16.50. Ma indrept spre casa cand aud „Stimati vizitatori va anuntam ca la ora saispreze….aaaa…..cinspre….aaa….(foarte agresiv) la cinci se inchide expozitia. Va invitam la iesire!”. Cllllllllllllaaaaaaaaaaaaaaarrrrrrrrrrrrrrrrrrr! De ce nu mi-am amintit ca sunt in Romania??? OK, nu mai am timp sa fac poze. Intre timp imi amintesc ca in timp ce ma uitam la litografii, cele 5-6 doamne ocupate cu supravegheatul, tineau sa traga la raspundere pe cei ce faceau poze daca si-au platit taxa. Toti erau in regula, spre dezamagirea lor. Insa de ce nu trageau de maneca pe cei carora le tipa maneaua din telefon si mai si purtau discutii abstactioniste la telefon „Ce sa fac mai p***, iaca si eu cu a mea la expozitie”???…. Ma mai uit, vine tanti agera si ma trage pe mine da maneca „Poate nu ati auzit doamna, dar se inchide la 17 si deja e ora (uitandu-se la ceas) 17 (cu satisfactie)! Replic incet „Pe orar scrie ca ultimul vizitator intra la ora 17.30 si expozitia se inchide la 18.” Racneste „Ce sa-ti spun! Scrie, nu scrie, s-a anuntat! Noi oricum stam pana la 9 sa strangem asa ca…” „De parca asta ar fi fost problema mea”, indraznesc sa mai spun si… plec cu un gust amar si aer resemnat. In final, de ce m-as fi asteptat la mai mult?