Updated on martie 2, 2016
Jocurile foamei, Hunger Games. Suzanne Collins
Views: 1478
Am deschis-o pur și simplu și am început să citesc. Pe la pagina 20 am realizat că e un gen pe care eu îl evit, nu citesc, mai mult, am declarat că nu mi-l place. Mai rău, credeam că se numește SF. Abia când m-am pus pe investigat nițel, am aflat că habar nu am de fapt e fantasy. Despre fantasy nu știam absolut nimic și culmea că nici nu-mi plăcea. :)) Cât de ironic. Asta a fost o lecție prețioasă de asumat. Habar nu ai de ceva dar știi sigur că nu e genul tău, că nu îți place. Pfiu… convingeri nefericite. Așadar, pe la pagina 20 am constatat că m-a prins într-atât de rău încât e tardiv, o savurez, o iubesc și nu o pot lăsa din mână. Pe la mijlocul cărții, am realizat că îmi lipsește volumul 2. L-am căutat pe net să văd de unde îl pot comanda și în timp ce am deschis link-ul cu cartea…. ghici surpriză. Eu citesc repede, foarte repede, exagerat de repede. În timp ce mi se deshidea volumul 2, care evident că are inclus spoilerul… am apucat să-l citesc. În traducere, la mijlocul volumul 1 îi știam deja finalul. :)) Atât de tare am savurat însă întreaga aventură încât ghici surpriză nouă, nu m-a deranjat cu nimic. Oricare din voi știe cât e de mișto senzația aia de să nu ai apucat încă să vezi un film și un prieten drag, entuziasmat până la lacrimi că tocmai l-a văzut, îți spulberă tot misterul scapându-i pe gură fix finalul. Noah, deci eu am știut finalul de la 1 pentru că am apucat să citesc recenzia de la 2. Mai apoi, o scumpă și dragă prietenă cu care am povestit incidentul, ghici surpriză nou nouță, mi-a servit finalul de la 3. 😀 E mega cum știu acum tot ce o să fie fără să fi apucat să citesc, dar e ok. :)) Cred că acum înțeleg de ce e best-seller. De asta. Că e bună cartea. Chit că știi cum se termină.
Păi să revenim la conținut și să zicem așa. Subiectul ar fi o lume a viitorului, o distropie. America viitorului e împărțită în 12 districte, Capitoliul fiind un soi de zonă centrală, a claselor favorizate, a celor lipsiți de orice fel de griji. Districtele sunt cu specifice diverite, 12 minier, 11 agricultură etc. În ordine descrescătoare, clasate ca nivel de trai. Tema e reprezentată de Jocurile foamei, un soi de ‘joc’ de supraviețuire. Reprezintă o pedeapsă dată districtelor, care în urmă cu 74 de ani, au avut tentativa de a se răscula. O re-amintire a regulilor ce trebuiesc respectate, a poziției fiecăruia din locuitori, a dominației, a îngrădirii libertății personale și colective. Anual, fiecare regiune își va trage la sorți doi dintre copiii săi, cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani. Aceștia vor intra în luptă, unul împotriva celuilalt, în arena construită special de Capitoliu, împreuna cu ceilalți 23 de adolescenți, spre deliciul tuturor celor înstăriți, ai clasei superioare care va face pariuri, va savura sângele ce va să curgă. Pentru că e despre supraviețuire, cel mai bun dintre tributuri, va fi și unic supraviețuitor. Este despre inteligență, despre adaptare, despre supraviețuire, despre șiretlenie, despre dominare, despre competiție, despre strategie, despre a încerca cu orice preț să rămâi în viață. Posibil că povestit conținutul pare ușor înfricoșător și dezolant, însă nu e. De asta nici nu voi mai povesti mai multe. Spun doar atât. Adolescenta Katniss o să vă ducă în agonie și-n extaz. N-ai cum să nu o iubești. N-ai cum să nu fi alături de ea și să-ți dorești cu toată inima să fie anul acesta tributul care aduce Cupa în Districtul 12.
Pun cartea asta (urmează și celelalte volume a le citi) în topul meu personal de 100 de cărți ce te schimbă. Impact major. L-am inventat acum pe topul ăsta că așa mi-a venit și că altfel nu ar fi fost inventat. 🙂
Cartea beneficiază de ecranizare. Am văzut puține filme care sunt copii reușite ale variantei tipărite. Ei, filmul e ce trebuie. Respectă incredibil de multe direcții și secvențe, eu zic un 80% din carte e surprins pe peliculă. Posibil și pentru că autoarei i s-a încredințat scenariul filmului, posibil. Un must în vizionare.
E-o carte grea- pe cât de ușoară, pe atât de multă greutate aduce. Te va prinde, te va duce în lumea ei, apoi îți va da drumul cu mințile tulburate. Fericit că s-a terminat, încântat că pentru câteva ore ai putut fi și tu pe-acolo. Prin padure, la vânătoare, printre explozii, agățat în copaci, alergând prin flăcări, căutând cu disperare apă, nemâncat și dorind să se schimbe ceva. Plus puțintel de iubire, așa cum îi stă bine oricărei aventuri. Întors la viața ta, vei știi că ceea ce ai de făcut acum este să fi mulțumitor pentru tot ceea ce ai și pentru că te-ai născut fix în epoca în care ești. Aceasta am înțeles eu despre carte.
Comentarii recente