O lume a materialismului – oare?

Nu stiu pe cati intereseaza subiectul decris in cele ce urmeaza, insa daca Rebecca a spus ca “face o sectiune numai pentru mine”, voi lua si eu exprimarea ad-literam, si voi scrie despre ceea ce intr-adevar ma preocupa, sau cel putin imi preocupa latura devianta a logicii.

Mai demult, dupa ce am citit ceva carti (la care am uitat sa le fac recenzii :P), am ajuns la o concluzie uimitoare pentru mine: Nu e nimic material in noi sau in ceea ce ne inconjoara. Eu consider ca suntem doar o mica particica dintr-o masa enorma de energie, care ia diverse forme in functie de cineva sau ceva care reuseste sa inteleaga si sa utilizeze aceasta energie.

Prin urmare cred cu tarie ca, mai devreme sau mai tarziu, cu totii vom fi parte din acea energie (ca tot se intreaba lumea ce se intampla dupa moarte), viata nefiind decat o mare sansa de a ne cunoaste, ne a ne descoperi posibilitatile nelimitate pe care le avem, pentru ca in final sa ne putem alatura acelei energii superioare, cu drepturi depline, nu doar ca o masa oscilanta de energie fara scop. Tot se vorbeste despre puteri paranormale, clar-viziuni, telepatie, viata dupa moarte, premonitii, influente energetice etc, fara a se constata de fapt ca suntem intr-adevar capabili de orice, atat timp cat constientizam ca NOI coordonam tot ceea ce se intampla in jurul nostru, sau doar ne cedam aceasta libertate in favoarea unei alte energii individuale, sau ale unei colectivitati de energii care poate si vrea sa decida pentru noi.

Pentru a nu parea doar un comentariu scris intr-o perioada de betie a gandirii, vreau sa descriu urmatoarele argumente logice, din punctul meu de vedere, in masura sa puna macar un semn de intrebare.

Deci, in linii mari, noi suntem facuti din parti ale corpului, partile corpului reprezinta o multitudine de celule mai mult sau mai putin diferite, celulele au la baza la randul lor moleculele, apoi atomii (cel care sta la baza vietii este atomul de carbon). Pe de alta parte, tot ce ne inconjoara, de ex: apa, aer, paduri, munti, orice derivat industrial: pix, telefon, calculator …samd au la baza deasemenea tot atomi.

Dupa cum se stie mult prea bine, atomii sunt formati din “nucleoni” (protoni si neutroni) si electroni. Pana de curand s-a crezut ca aceasta este ultima formatiune de materie, care nu mai poate fi divizata ulterior prin nici un procedeu. Insa recent (cel putin recent pentru mine) s-a descoperit ca nucleonii sunt formati din quark-uri. Ciudat si interesant totodata este faptul ca aceste quark-uri desi se intalnesc sub diferite forme, totusi ei nu variaza de la un proton de heliu de exemplu la unul de carbon, deci in principiu toti atomii au la baza aceeleasi quark-uri. Cine hotaraste totusi care quark sa faca parte din proton → nucleu → atom de carbon si apoi parte dintr-o fiinta umana? Si mai apoi cine hotaraste ca un atom de carbon sa stea la baza constructiei oamenilor, iar altul sa se constituie ca si carbon pentru mina de creion, iar altul pt diamant etc?

O alta trasatura interesanta a acestor componente este dimensiunea lor. Am reusit in cele din urma sa fac rost de o comparatie documentata si argumentata intre dimensiunile diferitelor parti din atom.

Concluzie: Daca un quark ar fi (prin presupunere la absurd doar pentru demonstrarea diferentelor) 1 mm (de exemplu putin mai mare decat varful unei mine de creion 0.7), intregul nucleu al unui atom ar fi de 10 m, iar intregul atom ar fi de 100 km. (Dimensiunile reale sunt: quark = 10-18, nucleu = 10-14, iar atom = 10-10).

Deci, dintr-o masa de asa-zisa materie de 100 km diametru (alegeti o distanta intre doua localitati sa va imaginati cat de mare ar trebui sa fie), nucleul reprezinta doar 10 m, dar nici acesta nu e “plin”, ci are la baza de obicei o formatiune de 3 quarci a caror dimensiune este de doar 1 mm. Deci daca presupunem un “obiect ” de 100 km, materia ar fi reprezentata doar de o dimensiune de cativa milimetri (in functie de nr de protoni, neutroni si electroni).

Restul este doar vid. Deci suntem facuti din vid. Si nu numai noi, ci absolut tot ce ne inconjoara.

Nu mai insist acum, ca oricum stiu ca mi-am pierdut toti cititorii la acest articol (oricum nu “imi traiam existenta” din asta), insa revin cu alte informatii mai detaliate, caci nici macar milimetrul ala de materie la 100 km nu este indivizibil. Si incet incep ajungem sa vedem ca suntem doar variatii ale energiei.

Ne mai auzim.

P.S. Ce-mi place ca am “o sectiune numai pentru mine” J

5 Comments on “O lume a materialismului – oare?

  1. Lucruri oarecum asemănătoare cred şi eu, dar aş vorbi acum despre mărimea literei din text. Trebuie căutat cumva ca să fie postările mai lizibile…

  2. Daca i-ai pierdut pe toti mai ai unu singur. Totusi am o nelamurire: acolo la dimensiuni ai scris si quark-ul si atomul ca au 10 la -10… Cred ca nu e bine, doar quarkul e mai mici si decat atomul si decat nucleul. Oricum eu am priceput ce ziceai. Sper ca la lectia urmatoare ajungem la string theory :D.
    Ps. am citit o carte tare „Zero – biografia unei idei periculoase” – matematica pt profani; explica foarte fain o gramada de teoreme si teorii toate invartindu-se in jurul lui zero, fara de care nimic nu poate exista.

  3. Richie, stii tu ce stii. 🙂 Exact la teoria stringurilor urmeaza sa ajung. Unde altundeva?
    P.S. Facui si corectia cu dimensiunea quark-ului.

  4. hei, hei… Nu suntem neaparat facuti din vid…
    Vidul ascunde o cantitate mare de energie. Se poate calcula. Chiar intunericul e o forma de lumina, bla bla bla.
    Multe ‘ce stiu’ despre fizica (curiozitati) am vazut forma documentar; bine am incercat si carti, apoi am trecut la filoZOFIE si m-am plictisit rau de tot de cautare, de asteptarea vreunui continut care sa fie acceptat ca adevar absolut, pe cand adevarul e particular, material, si nu general.
    Totusi nice work… 🙂
    Logica nu are legatura cu crezi tu ca e logic…
    In fapt, se aseamana cu matematica, iar teoria stringurilor se bazeaza pe teoria probabilitatilor.
    PS: de la teoria stringurilor au aparut multe teorii noi in fizica, multe religii sau mai bine zis filosofii; mai sunt si altele interesante: neurostiintele, psihologia etc. care te arunca in nomenclaturi din ce in ce mai stufoase.
    PPS: nu stiu daca „cred cu tarie” in ceva anume, poate cred in dragoste; nu am aflat decat atunci cand sunt disciplinat si constiincios rezultatele vor aparea pe directia in care ma concentrez. Totusi, nu pot face chestii mistice, in afara de a fi mai cu bun simt si ‘common sense’.