Visits: 68

Geamul meu de la sufragerie are o vedere faină. Dimineaţa, când mă trezesc, îmi pârâi oasele la geam. Ascult păsărelele, Tisa în schimb se ceartă cu ele iar ele sunt sfidătoare, asta ştiu, asta fac, ciripesc. Este foarte multă linişte la mine-n zonă, sunt locatari cu foarte mult bun simţ, probabil şi datorită faptului că înainte vreme Bălcescu era o zonă a intelectualilor. Casele sunt mari, spaţioase şi dacă spun case mari şi vechi, evident locuiesc aici multe personaje de etnie rromă. Ei sunt plecaţi la Germania şi Franţa aşa că îi văd mai mult de sărbători. Atunci scandaluri şi bătăi, geamuri sparte şi o Poliţie care ştie să ridice neputincios din umeri. ‘Nimeni nu se bagă’– ăsta e principiul.

Cum eu sunt Vărsător de februarie şi femeie, mor întotdeauna de grija altora. Îmi place să stau gură cască pe geam, mai ales că aici şi fumez (interdicţie dată de Mihai). Tot răul spre bine. Ori de câte ori aud niscai gălăgie, opresc rapid sonorul televizorului şi ca babele pe geam. Partea cea mai distractivă este că cei de jos nu mă văd, geamul are pervazul foarte lat şi pot să mă ascund după el. Hăhăhă! De exemplu, într-o noapte, nişte sărmani căutau în pungile aruncate la colţ (curăţenia de primăvară) dar răscoleau tot şi numai mizerie făceau. Eu nu mai puteam să suport:
– Dar terminaţi cu răscolitu’ că imediat chem poliţia!
Disperaţii dau cu lanterna de control să vadă de unde venise glasul. Deşi eu eram jumate ieşită pe geam, nu m-au văzut. Aud:
– Hai, bă, hai!
Şi au plecat. Foarte bine! Nu zic să nu caute, că-s amărâţi, însă am mai văzut o dată un tip care căuta în sacii aruncaţi şi luase hainele la rând, le împacheta, pe cele care îi plăceau le aşeza în plasă, pe celelalte le aranja înapoi în pungile mari. Mi-au dat lacrimi de emoţie, uite mă, că se poate!

De pe geam văd cum măturătorii trag chiulul. Se aşează în mijlocul străzii, stau la poveşti şi vânează o anumită Dacie care-l conţine pe Şefu’. Când el apare, tătă lumea dă cu mătura. Şăfu’ are o măturătoare simpatizată, tot timpul îi dă ţigări, nu orice, Kent lung!

Vecinul de vizavi are o prolemă însă cu ei. Ori de câte ori îi vede, le face în contră. Se ceartă permanent- că nu i-a strîns crengile adunate de el, că nu mătură bine, că nu au grijă la gardul şi florile plantate de el, este o continuă dispută. Se enervează, vine, dă cu piciorul în grămăjoara pe care chiar el a strâns-o, măturătorii ţipă că de ce nu-şi face grămăjoara pe colţul unde sunt strânse toate gunoaiele, el zice că asta nu-i treaba lui, măturătorii mătură în sictir şi pe fond de înjurături, el urlă şi împrăştie mizeria, ei trântesc măturile, el ameninţă că-i reclamă, ei se apucă de curaţăt, dar după ce-şi termină ţigara.

De sus văd şoferii de nota 10. Pentru că este intersecţie (mă rog, una micuţică) devine şi mai distractiv. Unii au cedează, asta-i clar. Ăştia vin până în inima intersecţiei, se asigură vreo 10 secunde şi pornesc. Statistic, femeile fac asta şi posesorii de Dacie veche. Nu ştiu procentual să vă spun, nici nu vreau să se supere femeile dar sunt pe lângă treaba cu şofatul, majoritatea dintre ele. Cei care au liber la trecere, o calcă… Mai ales băieţii de la firma de pază, aflată la două minute de casa mea, ei sunt voinicii. Plus că mai stă nu ştiu ce pilot profesionist pe aici (Mihai îl ştie, adică ştie cum îl cheamă) care face tot soiul de manevre spre deliciul bătrânilor riverani şi ai copiilor situaţi pe role care nu mai ştiu cum să accelereze când profi’ apare. Apropo de maşini, parcările sunt ceva de excepţie.

Câştigător, de departe, este posesoarea unui Matiz, care habar nu se are la treaba cu parcatul. Pur şi simplu, cred că nu îi vede rostul. Intră cu maşina în locul de parcare, cum intră aşa o lasă, nu are nici măcar atâta voinţă să încerce. E inutil să vă spun că deseori maşina e practic la 2 3 metri de bordură. O doare-n şpiţ!

Partea distractivă este că are o tehnică de te lasă paf. Intră cu maşina în respectivul spaţiu gol, coboară direct, închide maşina şi aleargă, ca şi când vezi Doamne, se grăbeşte şi nu ar avea timp să o aşeze în rând cu maşinile parcate normal. Aplică tactica asta de două luni încoace! Într-o zi, Matizul parcat lângă bordură! Ce naiba, mă întrebam eu cu Mihai. ‘Sigur i-a parcat-o cineva’ era concluzia unanimă. Evident, a doua zi, stau la spionaj şi… cine conducea, bărba-su evident

Tot de pe geam văd cupluri de îndrăgostiţi care se certă. Pentru că este poziţionată pe colţ, casa incită la sprijiniri de gard. Aici au cele mai savuroase discuţii loc. Statistic, băieţii înşeală mai des decât fetele, sunt prinşi cu mâţa-n sac, nu recunosc absolut nimic, declară partenerei iubire veşnică. Fetele au o gură cât o şură, orice replică rostită de ele o aud atât de clar de parcă ar fi lângă mine. Unele fete fac figuri şi ţipă ca aia sau ailaltă nu-i bună, privind partenerul. Am auzit că X merge prea strâmb, prea cocoşat- motiv ca ea să aplice şmecheria cu ‘calea-ntoarsă’. Ştiu că Y nu cară plasele şi se fâţâie să parcheze maşina, în timp ce ea tre’ să ducă greul. Z merge prea repede, T vorbeşte prea mult, V nu o ascultă, etc…

Uneori mai surprind şi câte o idilă în maşină dar aici nu dezvolt că nu văd prea clar. O dată, cred că am surprins un sex oral, cred, nu bag mâna-n foc. Pentru certitudine o să-mi cumpăr un binoclu.

Mai văd o bătrână ce insistă să-şi plimbe pisica în lesă, deşi asta refuză caegoric. La baba i se rupe, că agaţă moşi cu viteză ameţitoare. Mulţi bătrânei cad în capcană şi se opresc să facă niscai conversaţie cu ‘iubitoarea de pisici’. Că pisica este disperată şi speriată… asta pe cine să preocupe?!

Cel mai tare este Zdreanţă, un ciobănesc gigantic, dar gigantic, care refuză să o ia pe drumul pe care vrea stăpânul. La intersecţie, întotdeauna aceeaşi dilemă, el smuceşte, la câine i se rupe. Câştigă fifty-fifty. Mai este Lupu’ care întotdeauna face pe nebunul şi ţipă proprietara la el că e nesimţit şi că n-o să mai fie scos niciodată la plimbare; nu vrea în ruptul capului să facă ce zice ea. În schimb, când el îi dă orice fel de comandă, se supune. Atunci pe ea o apucă strechea şi răcneşte la amândoi: ‘Tre’ să asculte şi de mine, trebe!’. La amândoi li se-ndoaie, li se face ca de oaie.

Mişto geamul meu amplasat!